Sezonul 2000-2001 a fost, poate, cel mai greu din istoria clubului din Soseaua Stefan cel Mare. Dupa eliminarea prematura din primul tur preliminar al Ligii Campionilor, cu Polonia Varsovia, 3-4 la Bucuresti si 1-3 la Plock, dinamovistii au ramas fara Unicul Capitan Catalin Haldan, decedat intr-un meci amical la Oltenita. 5 octombrie 2000 a fost o zi trista pentru Dinamo Bucuresti, club ramas fara unul dintre cei mai reprezentativi fotbalisti, iubit de jucatori, antrenori, conducatori, suporteri si toti apropiatii gruparii din Soseaua Stefan cel Mare. Cum un necaz nu vine niciodata singur, disparitia prematura a lui Catalin Haldan a fost urmata de alta veste care a zdruncinat clubul: Florentin Petre este purtator al virusului hepatic C. In aceste conditii, antrenorii Cornel Dinu, Cornel Talnar si Gheorghe Nitu au avut o misiune extrem de delicata, reusind intr-o oarecare masura sa ridice moralul propriilor jucatori si sa tina pasul cu Steaua. Dupa meciuri foarte bune, dar si jocuri modeste, care au culminat cu acel 4-5 cu Foresta pe teren propriu, dupa ce Dinamo a condus pana in final cu 4-0, ros-albii au ocupat locul 2 la finalul campionatului si au adus in vitrina clubului, pentru a doua oara consecutiv, Cupa Romaniei. Nu-i mai putin adevarat ca pana la finala cu Rocar (4-2, goluri Marius Niculae – 2 si Adrian Mihalcea – 2), Dinamo a mai disputat pana in ultimul act al competiţiei inca doua “finale“: cu Universitatea Craiova (3-2 in “optimi“) si cu Rapid (2-1 in sferturile de finala). Ceea ce spune totul despre o performanta cu adevarat remarcabila in conditiile amintite mai sus.